Endoscopie

Cistoscopia: cum se examinează vezica urinară și ce simți

Cistoscopia pas cu pas: de ce o recomandă urologul, cistoscop flexibil sau rigid, gelul anestezic, ce simți și usturimea normală din zilele de după.

De Ediția online GhidulClinicii8 min de citit
Cabinet de consultații cu pat de examinare, lampă mobilă și scaun pe roți

Cistoscopia este examinarea endoscopică a uretrei, canalul prin care se elimină urina, și a vezicii urinare. Medicul urolog trece prin uretră un tub subțire cu cameră și lumină, numit cistoscop, umple ușor vezica cu ser fiziologic și îi examinează pereții pe monitor. Varianta cea mai frecventă, cu cistoscop flexibil, se face în cabinet, cu un gel anestezic, durează de obicei între 5 și 15 minute și nu cere internare.

Mai jos găsești de ce se face cistoscopia, ce diferențe există între cea flexibilă și cea rigidă, cum te pregătești, ce se întâmplă pas cu pas, ce simți și ce e normal în zilele de după. Pentru imaginea de ansamblu asupra endoscopiei, vezi Endoscopia: ghid complet despre tipuri, pregătire și riscuri. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.

Ce vede urologul la cistoscopie

La cistoscopie, urologul vede direct mucoasa uretrei și a vezicii urinare, orificiile prin care urina vine de la rinichi, numite orificii ureterale, și, la bărbați, porțiunea de uretră care trece prin prostată. Poate observa inflamații, pietre, îngustări, formațiuni pe peretele vezicii sau modificări după tratamente anterioare.

Ce nu vede

Cistoscopia nu vede rinichii și nici ureterele pe toată lungimea lor. Pentru acestea, medicul folosește de obicei investigații imagistice, cum ar fi ecografia sau tomografia computerizată, uneori împreună cu cistoscopia. Dacă vrei să înțelegi aceste metode, pornește de la Investigațiile imagistice: ghid complet pentru pacienți.

De ce se face cistoscopia

Urologul recomandă cistoscopia când trebuie să vadă direct interiorul vezicii sau al uretrei, după consult, analize de urină și, adesea, o ecografie. Unele cistoscopii sunt diagnostice, altele servesc la un gest terapeutic.

Motive frecvente pentru care poate fi discutată:

  1. sânge în urină, vizibil sau descoperit doar la analiză, numit hematurie;
  2. infecții urinare repetate, la care se caută o cauză;
  3. simptome urinare persistente: nevoie frecventă sau urgentă de a urina, durere, jet slab;
  4. suspiciunea unei îngustări a uretrei;
  5. supravegherea periodică după tratarea unor formațiuni ale vezicii;
  6. scoaterea unui stent ureteral, adică a unui tub subțire montat temporar între rinichi și vezică;
  7. evaluarea înainte de unele intervenții urologice.

Cistoscopia de supraveghere

Pentru unii pacienți, cistoscopia nu este o examinare unică, ci un control repetat la intervale stabilite de urolog, de exemplu după îndepărtarea unor formațiuni ale vezicii, care pot reapărea. În aceste situații, regularitatea contează mai mult decât confortul unei singure examinări: o recidivă găsită devreme se tratează de obicei mai simplu. Dacă faci controale periodice, păstrează rapoartele în ordine cronologică și adu-le la fiecare vizită, ca medicul să poată compara.

Lista nu servește la autodiagnostic; sângele în urină, de exemplu, are multe cauze posibile, de la cele banale la cele care cer tratament, iar medicul decide ce investigații sunt necesare.

Atenție: Imposibilitatea de a urina cu vezica plină și dureroasă, febra mare cu frisoane și durere în lombă sau urina cu cheaguri multe care nu se opresc sunt urgențe. Mergi la urgențe sau sună la 112.

Cistoscopia flexibilă și cea rigidă

Există două tipuri de cistoscop, iar alegerea depinde de scopul examinării: cel flexibil pentru diagnostic și gesturi simple, în cabinet, cel rigid pentru proceduri mai complexe, de obicei în sala de operație.

AspectCistoscopie flexibilăCistoscopie rigidă
Instrumenttub moale, subțire, care se curbeazătub drept, metalic
Anesteziegel anestezic localde obicei rahianestezie sau anestezie generală
Unde se facecabinet sau sală de procedurisală de operație
Durată orientativă5–15 minutedupă procedura asociată
Ce permiteexaminare, biopsii mici, scoaterea unor stenturibiopsii mai mari, rezecții, extragerea pietrelor
Plecare acasăimediatdupă decizia medicului, uneori în aceeași zi

Majoritatea pacienților care fac o cistoscopie de diagnostic sau de supraveghere au parte de varianta flexibilă, descrisă pe larg în continuare.

Cum te pregătești

Pregătirea pentru cistoscopia flexibilă este simplă: de obicei poți mânca și bea normal, iar principala grijă este să nu ai o infecție urinară activă în ziua examinării. Unitatea îți spune ce trebuie să faci concret.

  • Analiza de urină sau urocultura, făcute cu câteva zile înainte, pentru excluderea unei infecții; dacă există, examinarea se amână de regulă până după tratament.
  • Medicamentele: spune medicului ce iei, mai ales anticoagulantele și antiagregantele; pentru o cistoscopie simplă, de obicei nu se modifică, dar decizia îi aparține lui. Pentru discuție, vezi Medicamentele înainte de o procedură: ce discuți cu medicul.
  • Alergiile, inclusiv la anestezicele locale, la latex sau la antibiotice.
  • Sarcina, dacă ești sau ai putea fi însărcinată.
  • Golirea vezicii chiar înainte de examinare; ți se poate cere și o probă de urină la sosire.

Pentru cistoscopia rigidă, cu anestezie, se aplică regulile de post și de pregătire ale sălii de operație, explicate de echipă. Ce acte și rezultate să ai la tine găsești în Ce iei cu tine la investigație: acte, rezultate și întrebări.

Sfat: Notează-ți dinainte, pe telefon, de când ai simptomele, cât de des urinezi, dacă ai văzut sânge și ce analize ai făcut. Urologul îți pune exact aceste întrebări, iar o listă scrisă te ajută să nu uiți ceva sub emoție.

Copil care ține un model anatomic cu schelet, intestine și creier, ilustrând organele interne

Examinarea, pas cu pas

Cistoscopia flexibilă urmează câțiva pași simpli, iar cel mai neplăcut moment, trecerea prin uretră, durează doar câteva secunde. Știind ce urmează, îți e mai ușor să te relaxezi.

  1. Pregătirea: te dezbraci de la brâu în jos și te întinzi pe spate pe masa de examinare, uneori cu picioarele sprijinite pe suporturi.
  2. Dezinfecția: zona genitală este curățată cu o soluție antiseptică și acoperită cu câmpuri sterile.
  3. Gelul anestezic: medicul sau asistenta introduce în uretră un gel care conține anestezic local și lubrifiant; se așteaptă câteva minute pentru instalarea efectului.
  4. Inserarea: cistoscopul avansează prin uretră spre vezică. La bărbați, trecerea prin zona prostatei poate fi resimțită mai mult; medicul îți poate cere să respiri adânc sau să încerci să urinezi, gest care relaxează mușchiul de la acel nivel.
  5. Umplerea vezicii: prin cistoscop curge ser fiziologic steril, care destinde vezica pentru a-i vedea pereții.
  6. Inspecția: medicul examinează sistematic toată suprafața vezicii și orificiile ureterale; poți urmări imaginea pe monitor, dacă vrei.
  7. Gesturile suplimentare, dacă e cazul: o biopsie mică sau scoaterea unui stent.
  8. Retragerea: cistoscopul iese în câteva secunde, iar după examinare poți merge la toaletă să golești vezica.

Diferențele dintre femei și bărbați

La femei, uretra este scurtă, de câțiva centimetri, așa că trecerea cistoscopului este de obicei rapidă și mai puțin resimțită. La bărbați, uretra este mai lungă și trece prin prostată, de aceea disconfortul poate fi ceva mai mare la acel nivel. În ambele cazuri, relaxarea mușchilor bazinului și respirația lentă ajută mult.

Ce simți în timpul cistoscopiei

Cistoscopia flexibilă produce disconfort, nu durere puternică: senzația principală este de arsură sau presiune la trecerea prin uretră, apoi nevoia de a urina când vezica se umple. Gelul anestezic reduce mult aceste senzații.

MomentCe poți simțiDe ce
Aplicarea geluluirăceală, ușoară usturimegelul și anestezicul
Trecerea prin uretrăpresiune, arsură scurtăatingerea mucoasei uretrei
Trecerea prin prostată, la bărbațipresiune mai intensă, câteva secundeîngustarea naturală și mușchiul de la acel nivel
Umplerea veziciinevoie urgentă de a urina, senzație de plindestinderea vezicii cu ser
Biopsia, dacă se faceo înțepătură scurtă sau nimicprelevarea unui fragment mic

Cum acționează anestezicele locale și de ce efectul nu e total la fel la toată lumea afli din Anestezia locală: cum acționează și ce simți în timpul ei. Dacă disconfortul devine greu de suportat, spune-i medicului: poate opri, aștepta sau încetini.

După cistoscopie: zilele următoare

După o cistoscopie flexibilă îți reiei de obicei activitatea imediat, inclusiv condusul, pentru că nu ai primit sedare. În primele una–două zile pot apărea câteva simptome urinare trecătoare.

Ce e obișnuit

  • usturime sau arsură la urinare, mai ales la primele urinări;
  • nevoie mai frecventă de a urina;
  • urină ușor rozie sau câteva picături de sânge, mai ales după biopsie;
  • disconfort ușor în zona vezicii.

Dacă medicul nu ți-a dat alte indicații, de exemplu din cauza unei boli de inimă sau de rinichi care cere limitarea lichidelor, băutul unei cantități mai mari de apă în ziua examinării ajută la limpezirea urinei și reduce usturimea. Unii urologi recomandă un antibiotic după procedură, în anumite situații; decizia îi aparține medicului, nu îl iei din proprie inițiativă.

Când revii la medic

Contactează medicul sau mergi la urgențe dacă apar: febră sau frisoane, usturime care se agravează după a doua zi, urină tulbure și urât mirositoare, sânge abundent sau cheaguri, durere în lombă ori imposibilitatea de a urina. Dacă te simți foarte rău, sună la 112.

Rezultatul

Ce a văzut medicul afli imediat după examinare, de cele mai multe ori chiar în timpul ei, pe monitor. Dacă s-a luat o biopsie, rezultatul vine de la laboratorul de anatomie patologică după câteva zile sau mai mult; detalii în Rezultatul histopatologic: cât durează și ce conține. Despre biopsiile endoscopice, în general, găsești informații în Biopsia în timpul endoscopiei: de ce se face și ce înseamnă.

Ce merită reținut despre cistoscopie

Cistoscopia este o examinare scurtă a uretrei și a vezicii urinare, care în varianta flexibilă se face în cabinet, cu gel anestezic, fără sedare și fără internare. Disconfortul principal apare la trecerea prin uretră și la umplerea vezicii, iar usturimea la urinare din zilele de după este de obicei trecătoare.

De reținut:

  • o infecție urinară activă amână de regulă examinarea, de aceea se face analiza de urină înainte;
  • spune medicului despre anticoagulante, alergii și o posibilă sarcină;
  • respirația lentă și relaxarea bazinului reduc disconfortul;
  • usturimea și urina rozie una–două zile sunt obișnuite;
  • febra, frisoanele sau imposibilitatea de a urina cer evaluare rapidă.

Întrebări frecvente

Cistoscopia doare?

Cistoscopia flexibilă produce de obicei disconfort, nu durere puternică, datorită gelului anestezic. Momentul cel mai neplăcut este trecerea prin uretră, care durează câteva secunde.

Cât durează cistoscopia?

Cistoscopia flexibilă durează de obicei 5–15 minute. Cu pregătirea și dezinfecția, vizita totală poate dura aproximativ o oră.

Pot conduce după cistoscopie?

După cistoscopia flexibilă cu gel anestezic, de regulă da, pentru că nu primești sedare. După cistoscopia rigidă cu anestezie nu conduci până a doua zi și pleci cu un însoțitor.

Pot face cistoscopia în timpul menstruației?

De multe ori se poate, dar unele unități preferă amânarea pentru o vizualizare mai bună. Anunță la programare, ca medicul să decidă.

Cât timp ustură după cistoscopie?

De obicei una–două zile, la primele urinări. Dacă usturimea se agravează sau apare febra, contactează medicul, pentru că poate fi semnul unei infecții.

↑