Densitometria osoasă DXA este o investigație care măsoară cât mineral conțin oasele, adică densitatea lor minerală, folosind două fascicule de raze X de energii diferite și o expunere foarte mică. Se face întins pe o masă, de obicei îmbrăcat, durează 10–20 de minute și nu doare. Rezultatul, exprimat prin scorul T și scorul Z, îl ajută pe medic să aprecieze riscul de fractură și să decidă dacă e nevoie de alte investigații, de un tratament sau de un control ulterior.
Mai jos afli ce zone se măsoară, cine are nevoie de densitometrie, cum te pregătești, cum decurge examinarea, cât iradiază și cum se citesc cifrele din raport. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate; interpretarea rezultatului și orice decizie de tratament aparțin medicului.
Ce este densitometria DXA
DXA vine de la denumirea în engleză dual-energy X-ray absorptiometry, adică absorbțiometrie cu raze X de energie dublă; în unele documente apare și forma DEXA, iar în română se folosește și termenul osteodensitometrie. Aparatul trece două fascicule de raze X, de energii diferite, prin zona examinată și măsoară cât din fiecare este absorbit.
Pentru că oasele și țesuturile moi absorb diferit cele două energii, calculatorul poate separa osul de restul țesuturilor și poate calcula densitatea minerală osoasă, exprimată în grame pe centimetru pătrat. Această valoare este apoi comparată cu valori de referință, rezultând scorurile T și Z.
Ce nu este densitometria
Densitometria nu este o radiografie obișnuită și nu arată fracturile proaspete sau structura detaliată a osului. Pentru o fractură, medicul cere o radiografie, explicată în Radiografia: cum funcționează și cât de mare e iradierea. Există și alte metode de măsurare a densității, de exemplu tomografia computerizată cantitativă sau ultrasonografia osoasă la nivelul călcâiului, dar DXA rămâne metoda de referință folosită în definirea osteoporozei.
Ce zone se măsoară și de ce
Densitometria standard măsoară de obicei coloana lombară și șoldul, pentru că acestea sunt locuri importante pentru fracturile legate de fragilitatea osoasă. În anumite situații se măsoară și antebrațul.
| Zona măsurată | Ce include, de obicei | Când e utilă în mod special |
|---|---|---|
| Coloana lombară | mai multe vertebre lombare | examinarea standard, urmărirea în timp |
| Șoldul | colul femural și șoldul total | examinarea standard, estimarea riscului de fractură de șold |
| Antebrațul | o porțiune a radiusului | când coloana sau șoldul nu pot fi măsurate corect, unele boli ale glandelor paratiroide |
| Corpul întreg | oase și compoziție corporală | situații speciale, cercetare, unele afecțiuni la copii |
Unele aparate pot face și o imagine laterală a coloanei pentru a identifica tasări vertebrale nesimptomatice, metodă numită evaluarea fracturilor vertebrale. Medicul o cere doar dacă o consideră utilă.
Cine are nevoie de densitometrie
Densitometria este recomandată de medic persoanelor la care riscul de fragilitate osoasă poate fi crescut, nu tuturor, la întâmplare. Medicul de familie, endocrinologul, reumatologul, ginecologul sau ortopedul o pot cere în funcție de vârstă, sex și factorii de risc.
Situații în care medicul poate discuta o densitometrie, în general:
- femei după menopauză, mai ales cu factori de risc;
- bărbați de vârstă înaintată cu factori de risc;
- o fractură produsă după o cădere de la nivelul propriei înălțimi sau la un traumatism minor;
- tratament îndelungat cu anumite medicamente care afectează osul, de exemplu corticosteroizii;
- boli care influențează metabolismul osos, cum ar fi unele boli endocrine, digestive cu malabsorbție sau inflamatorii cronice;
- greutate corporală foarte mică sau scădere importantă în greutate;
- istoric familial de fractură de șold;
- urmărirea unui tratament pentru osteoporoză.
Medicul poate folosi și instrumente de estimare a riscului de fractură pe 10 ani, cum este FRAX, care combină vârsta, sexul, greutatea, factorii de risc și, opțional, densitatea măsurată la colul femural. Rezultatul ajută la decizie, dar nu înlocuiește judecata clinică.
Important: Densitometria nu se face „ca să afli dacă ai calciu destul” și nici nu se interpretează singură. Cifrele au sens doar puse alături de vârstă, istoric, alte boli și medicamente, de aceea discuți rezultatul cu medicul care a cerut investigația.
Pregătirea pentru densitometrie
Pregătirea este simplă, dar câteva detalii pot influența măsurătoarea. Confirmă întotdeauna instrucțiunile cu unitatea unde faci examinarea.
- Suplimentele de calciu. Multe unități cer să nu iei suplimente de calciu în ziua examinării sau cu o zi înainte, pentru că o tabletă încă nedizolvată în intestin poate apărea pe imagine și poate modifica rezultatul la coloană. Medicamentele prescrise nu le opri fără să întrebi; vezi Medicamentele înainte de o procedură: ce discuți cu medicul.
- Investigațiile recente cu contrast. Dacă în ultimele zile ai făcut o examinare cu bariu, un CT cu contrast sau o investigație de medicină nucleară, spune la programare. Contrastul rămas poate distorsiona măsurătoarea, iar densitometria poate fi amânată câteva zile. Despre aceste produse afli mai mult din Substanța de contrast la CT și RMN: rol, riscuri, întrebări.
- Hainele. Poartă haine comode, fără fermoare, capse, nasturi metalici sau curea în zona abdomenului și a șoldurilor. Altfel, ți se poate cere să te schimbi.
- Obiectele metalice. Scoate bijuteriile din zona examinată, cheile și monedele din buzunare.
- Sarcina. Anunță dacă ești sau ai putea fi însărcinată; de regulă, densitometria se amână. Regulile generale sunt în Investigațiile cu radiații și sarcina: ce trebuie să spui.
- Implanturile și operațiile. Spune dacă ai proteză de șold, tije sau șuruburi la coloană; zonele cu metal nu se pot măsura corect și se alege altă regiune.
Nu e nevoie de post. Poți mânca și bea normal, cu excepția regulii privind suplimentele de calciu, dacă ți s-a cerut. Alte principii de pregătire, valabile pentru mai multe investigații, găsești în Pregătirea pentru investigații: ghid complet pentru pacient.
Sfat: Ține minte sau notează aparatul și unitatea unde ai făcut prima densitometrie. Pentru controalele următoare, ideal este să revii la același aparat, ca valorile să fie comparabile.
Cum decurge examinarea DXA, pas cu pas
Densitometria se desfășoară liniștit, fără zgomot, fără tunel și fără injecții. Pacienții o descriu adesea ca pe cea mai simplă investigație imagistică.
- Înregistrarea. Ți se cer vârsta, înălțimea și greutatea; uneori ești măsurat pe loc, pentru că aceste date intră în calcul.
- Chestionarul. Răspunzi la întrebări despre fracturi anterioare, medicamente, menopauză și operații.
- Poziționarea pentru coloană. Te întinzi pe spate pe masa aparatului, iar picioarele se sprijină pe un suport în formă de cub, astfel încât coapsele să fie ridicate și coloana lombară să se apropie de masă.
- Măsurarea coloanei. Un braț mobil trece lent deasupra abdomenului; nu atinge corpul și nu se aude decât un bâzâit discret.
- Poziționarea pentru șold. Piciorul se rotește ușor spre interior și se fixează cu un suport, pentru ca gâtul femurului să fie bine vizibil.
- Măsurarea șoldului. Brațul aparatului trece din nou, de data aceasta peste șold.
- Verificarea. Asistentul verifică imaginile și, dacă e nevoie, repetă o măsurătoare.
Fiecare măsurătoare durează câteva minute. Pe toată durata ei trebuie doar să stai nemișcat și să respiri normal.
Cât iradiază densitometria
Densitometria DXA are una dintre cele mai mici expuneri dintre toate investigațiile cu raze X, comparabilă, orientativ, cu câteva ore de radiație naturală de fond. Fasciculul este îngust și de energie joasă, iar asistentul poate rămâne de obicei în cameră, la distanță de aparat.
| Investigație | Expunere comparată cu radiația naturală (orientativ) |
|---|---|
| Densitometrie DXA | câteva ore |
| Radiografie toracică | aproximativ 10 zile |
| Mamografie | câteva săptămâni |
| CT de coloană lombară | câțiva ani |
Valorile sunt doar repere generale. Chiar și așa, densitometria se repetă la intervale stabilite de medic, nu din proprie inițiativă, pentru că modificările densității osoase sunt lente și o măsurare prea apropiată de cea anterioară nu aduce informații noi. Pentru comparația cu alte metode, vezi Investigațiile imagistice: ghid complet pentru pacienți.
Cum citești rezultatul: scorul T și scorul Z
Raportul densitometriei conține, pentru fiecare zonă măsurată, densitatea minerală în g/cm² și două scoruri. Scorurile arată cu câte deviații standard se abate valoarea ta de la o valoare de referință; o deviație standard este o măsură statistică a variației normale între oameni.
- Scorul T compară densitatea ta cu media adulților tineri sănătoși, de același sex. Se folosește în principal la femeile după menopauză și la bărbații de peste 50 de ani.
- Scorul Z compară densitatea ta cu media persoanelor de aceeași vârstă și același sex. Se folosește în principal la copii, la femeile înainte de menopauză și la bărbații mai tineri.
Pentru scorul T, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit categorii folosite pe scară largă:
| Scorul T | Categoria, conform definiției OMS |
|---|---|
| −1,0 sau mai mare | densitate normală |
| între −1,0 și −2,5 | densitate scăzută (osteopenie) |
| −2,5 sau mai mic | osteoporoză |
| −2,5 sau mai mic, cu fractură de fragilitate | osteoporoză severă |
Un scor Z de −2,0 sau mai mic este descris de obicei ca „sub intervalul așteptat pentru vârstă” și îl poate determina pe medic să caute cauze secundare. Categoriile sunt definiții densitometrice, nu un verdict: medicul pune rezultatul alături de factorii de risc, de eventualele fracturi și de alte analize. Pentru structura generală a rapoartelor imagistice, vezi Raportul unei investigații imagistice: cum îl citești.
Ce poate influența rezultatul
Valoarea măsurată poate fi influențată de factori tehnici sau anatomici, iar radiologul îi menționează în raport când îi observă. Cei mai frecvenți sunt:
- modificările degenerative ale coloanei (artroza, osteofitele), care pot crește artificial densitatea măsurată la coloana lombară;
- calcificările aortei abdominale, suprapuse peste vertebre;
- tasările vertebrale vechi, care fac o vertebră să pară mai densă;
- scolioza sau operațiile la coloană;
- poziționarea diferită a piciorului la măsurarea șoldului;
- aparatele diferite: rezultatele obținute pe aparate de la producători diferiți nu sunt direct comparabile.
De aceea, uneori radiologul exclude din calcul o vertebră sau folosește alte zone pentru interpretare. Dacă vezi în raport mențiuni de tipul „vertebra L4 exclusă din analiză”, este o corecție tehnică, nu o problemă nouă.
Atenție: Densitometria nu se face în urgență. Dacă ai căzut și ai durere puternică de șold, nu te poți ridica sau piciorul pare scurtat și rotit, ori ai o durere bruscă și intensă de spate după un efort minim, mergi la urgențe sau sună la 112.
Controlul și urmărirea în timp
Densitometria de control se face la un interval stabilit de medic, în funcție de rezultatul anterior, de vârstă, de factorii de risc și de un eventual tratament. Pentru că densitatea osoasă se schimbă lent, controalele nu se fac de obicei mai des de un interval de ordinul anilor, cu excepția unor situații speciale.
Pentru ca valorile să fie comparabile:
- revino, pe cât posibil, la același aparat și la aceeași unitate;
- adu raportul anterior, cu valorile în g/cm², nu doar cu scorurile;
- spune dacă între timp ai avut o fractură, o operație sau ai început un tratament nou;
- păstrează toate rapoartele în ordine cronologică, ca în Arhiva medicală personală: cum îți organizezi investigațiile.
Ce merită reținut despre densitometria DXA
Densitometria DXA este o investigație simplă, rapidă și cu o expunere foarte mică, care măsoară densitatea minerală a oaselor la coloana lombară și la șold. Pregătirea se reduce la câteva reguli despre suplimentele de calciu, contrastul recent, haine și sarcină. Scorurile T și Z sunt instrumente de lucru pentru medic, nu diagnostice de sine stătătoare.
Pe scurt:
- se măsoară de obicei coloana lombară și șoldul, uneori antebrațul;
- evită suplimentele de calciu înainte, dacă ți se cere, și anunță contrastul recent;
- examinarea durează 10–20 de minute, întins, fără durere;
- scorul T se folosește după menopauză și la bărbații de peste 50 de ani, scorul Z la cei mai tineri;
- controalele se fac la același aparat, la intervalul stabilit de medic.
Întrebări frecvente
Trebuie să mă dezbrac pentru densitometrie?
De obicei nu, dacă hainele nu au părți metalice în zona abdomenului și a șoldurilor. Altfel, ți se poate cere să te schimbi într-un halat.
Doare densitometria?
Nu. Brațul aparatului trece deasupra corpului fără să te atingă, iar singurul efort este să stai nemișcat câteva minute pentru fiecare zonă.
Pot face densitometrie dacă am proteză de șold?
Da, dar nu pe partea cu proteză. Se măsoară celălalt șold, coloana sau antebrațul, în funcție de situație.
Ce înseamnă osteopenie în raport?
Înseamnă o densitate osoasă mai mică decât media adulților tineri, dar care nu atinge pragul densitometric al osteoporozei. Ce urmează, de la simple controale la alte investigații, decide medicul, în funcție de riscul tău global.
De ce am un scor T diferit la coloană și la șold?
Densitatea poate varia între zone, iar coloana este influențată mai des de modificări degenerative. Medicul folosește de regulă valoarea cea mai relevantă pentru situația ta.
