Cuprins 6 secțiuni
Crioterapia este o metodă prin care medicul distruge o leziune superficială a pielii folosind frigul extrem, de obicei cu azot lichid, o substanță care fierbe la aproximativ minus 196 de grade Celsius. Ideea este simplă: celulele înghețate se rup, iar țesutul se desprinde apoi singur, ca o crustă. Se folosește frecvent pentru negi, pentru unele leziuni cauzate de soare și pentru mici excrescențe benigne.
Procedura face parte dintre intervențiile minore de cabinet, prezentate în ansamblu în Intervențiile minore în ambulatoriu: ghid pentru pacienți. Textul explică pentru ce leziuni se recomandă crioterapia, cum decurge o ședință, ce simți, cum evoluează pielea în zilele următoare și când nu este metoda potrivită. Sunt informații generale; decizia o ia medicul după ce a examinat leziunea.
Pentru ce se folosește crioterapia?
Crioterapia tratează leziuni superficiale și bine delimitate, cu aspect clar, care nu necesită analiză în laborator. Cele mai frecvente indicații sunt:
- veruci comune și plantare, despre care găsești detalii în Veruca: cum se tratează și când merită îndepărtată;
- keratoze actinice, adică zone aspre, solzoase, apărute după ani de expunere la soare;
- molluscum contagiosum, mici umflături albe-roz la copii;
- acrocordoane mici, adică excrescențe moi de piele din zonele de frecare;
- unele pete benigne de bătrânețe.
Nu se alege crioterapia pentru o leziune despre care medicul nu este sigur ce reprezintă. Dacă există bănuieli, se prelevează țesut, ca în Rezultatul histopatologic: cât durează și ce conține, pentru că înghețarea distruge proba și face imposibil diagnosticul.
Cum decurge o ședință de crioterapie?
Medicul aplică azotul lichid pe leziune până când se formează o zonă albă de îngheț, care include și o mică margine de piele din jur. Procedura nu necesită, de obicei, pregătire specială și nu ai nevoie să vii nemâncat.
Pașii sunt, în general, aceștia:
- Medicul examinează leziunea și îți explică ce urmează.
- Pielea din jur este protejată, iar leziunea este curățată.
- Azotul se aplică prin spray, cu un tampon de vată sau printr-o sondă.
- Timpul de aplicare se adaptează mărimii și grosimii leziunii.
- Se așteaptă dezghețarea, iar uneori ciclul se repetă o dată.
O leziune mică se tratează în câteva secunde, iar o veruca plantară groasă poate cere mai mult timp. Anestezia nu este obișnuită la adulți, însă pentru zone sensibile sau pentru copii medicul poate propune o variantă de calmare; despre aceasta citești în Anestezia locală: cum acționează și ce simți în timpul ei.
Ce simți în timpul procedurii?
Simți o senzație intensă de rece, urmată de o arsură sau o înțepătură care durează cât ține aplicarea și încă puțin după. Pe talpă sau lângă unghie senzația poate fi mai puternică, pentru că pielea este groasă și foarte inervată.
Copiii tolerează mai greu, în special dacă sunt speriați de zgomotul spray-ului. Un adult care spune medicului că a avut o reacție neplăcută la o ședință anterioară ajută la ajustarea tehnicii.
Cum evoluează pielea după crioterapie?
După crioterapie apare o înroșire, uneori o bășică cu lichid clar sau sângeriu, apoi o crustă care cade singură după una-două săptămâni. Evoluția este normală și nu înseamnă o infecție.
| Moment | Ce poți observa |
|---|---|
| În primele ore | roșeață, umflătură, senzație de arsură |
| A doua-a treia zi | bășică, uneori cu lichid |
| După o săptămână | crustă uscată, care se desprinde treptat |
| După două-trei săptămâni | piele nouă, uneori mai deschisă la culoare |
Regulile de bază sunt să nu spargi bășica cu ace, să speli zona cu apă și săpun blând și să ferești locul de lovituri. Dacă bășica se sparge singură, acoperă-o cu un pansament curat; mai multe detalii despre pansamente găsești în Îngrijirea plăgii după o intervenție minoră: reguli de bază.
Sfat: la verucile plantare, mersul pe bășică poate durea. Cere medicului un pansament de protecție și evită pantofii strâmți câteva zile.
Ce riscuri și limite are metoda?
Crioterapia este considerată sigură, dar poate lăsa efecte nedorite, mai ales dacă înghețarea a fost prea profundă. Cel mai des întâlnite sunt modificările de culoare: pe pielea mai închisă zona tratată poate rămâne mai deschisă. Mai rar apar cicatrici sau afectarea unui nerv superficial, cu amorțeală temporară.
Metoda nu este potrivită, sau se folosește cu precauție, la persoane cu boli declanșate de frig, cum sunt urticaria la rece sau anumite probleme de circulație la degete. Spune medicului dacă ai asemenea afecțiuni înainte de ședință.
Verucile și leziunile groase cer deseori mai multe ședințe, la intervale stabilite de medic, deseori de câteva săptămâni. Dacă după două-trei repetări nu se observă nicio îmbunătățire, medicul poate trece la alte variante, de exemplu cauterizarea descrisă în Electrocauterizarea în cabinet: ce tratează și cum decurge.
Întrebări frecvente
Crioterapia lasă cicatrice?
De obicei nu, dar poate rămâne o zonă mai deschisă sau, rar, o mică cicatrice dacă înghețarea a fost profundă. Riscul este mai mare pe pielea închisă la culoare.
Cât durează o ședință de crioterapie?
Aplicarea durează de la câteva secunde la cel mult un minut-două per leziune, iar cu pregătirea și explicațiile, vizita ține câteva minute.
Pot face baie sau duș după crioterapie?
Da, de regulă poți face duș normal, cu apă călduță și săpun blând, fără să freci zona. Evită băile prelungite, saunele și piscinele cât timp există bășică sau crustă.
De ce apare bășica după azot lichid?
Bășica este reacția pielii la îngheț: stratul superficial se desprinde de cel de dedesubt și se umple cu lichid. Face parte din vindecare și se resoarbe sau se usucă singură.
Când trebuie să revin la medic?
Revino dacă zona devine tot mai roșie și caldă, apare puroi, durerea crește după trei-patru zile sau febra se instalează. La fel, dacă leziunea nu dispare după mai multe ședințe.
