Polipectomia endoscopică este îndepărtarea unui polip din tubul digestiv, de cele mai multe ori din colon, în timpul unei endoscopii, cu instrumente trecute prin canalul de lucru al endoscopului. Nu e nevoie de incizie, nu doare și, în majoritatea cazurilor, se face în aceeași ședință în care polipul a fost descoperit. Rostul ei este dublu: polipul ajunge la laborator, unde i se stabilește natura, iar îndepărtarea lui întrerupe drumul lung prin care unii polipi se pot transforma, în ani, în cancer.
Articolul îți explică ce sunt polipii, ce tehnici de îndepărtare există și când se aleg, ce simți, ce riscuri reale există, ce urmează în zilele de după și cum se stabilește controlul. Dacă abia începi să te documentezi despre endoscopie, vezi întâi Endoscopia: ghid complet despre tipuri, pregătire și riscuri. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
Ce este un polip digestiv
Un polip este o proeminență a mucoasei, adică o mică formațiune care crește din peretele interior al unui organ spre lumenul lui. Cei mai mulți polipi digestivi sunt descoperiți în colon, dar pot apărea și în stomac, duoden sau esofag.
Formele polipilor
Medicul descrie polipii după formă, pentru că forma influențează tehnica de îndepărtare:
- pedunculat: are un „picior”, ca o ciupercă, și se prinde ușor cu ansa;
- sesil: are baza largă, lipită de perete, fără picior;
- plat sau ușor deprimat: abia se ridică deasupra mucoasei și poate fi greu de observat, mai ales într-un intestin pregătit incomplet.
Tipurile principale
| Tip de polip | Ce înseamnă (simplificat) | De ce contează |
|---|---|---|
| Adenom | polip din celule glandulare cu potențial de transformare în timp | se scoate și determină intervalul de control |
| Polip serrat sesil | aspect „în dinți de fierăstrău” la microscop, adesea plat | are și el potențial de transformare, poate fi greu de văzut |
| Polip hiperplazic | frecvent, mai ales mic, în rect și sigmoid | cei mici au de regulă risc foarte scăzut |
| Polip inflamator | apare pe fondul unei inflamații a mucoasei | reflectă boala de bază |
| Polip glandular fundic | în stomac, frecvent | cel mai adesea benign |
Tipul exact se află doar după examinarea la microscop, motiv pentru care aproape toți polipii scoși sunt trimiși la laboratorul de anatomie patologică. Ce urmează acolo este descris în Rezultatul histopatologic: cât durează și ce conține.
De ce se scot polipii
Polipii se scot pentru că, privit cu ochiul liber, un polip inofensiv nu poate fi deosebit sigur de unul cu potențial de transformare, iar îndepărtarea este simplă și sigură în majoritatea cazurilor. Medicul nu scoate polipii „ca să fie”, ci pentru că aici prevenția și diagnosticul se fac cu același gest.
Transformarea unui adenom în cancer, atunci când se produce, durează de obicei mulți ani. Colonoscopia cu polipectomie poate întrerupe acest proces, ceea ce explică de ce screeningul colorectal se bazează în mare măsură pe găsirea și scoaterea polipilor. Cum decurge colonoscopia în sine este descris în Colonoscopia: cum decurge examinarea, pas cu pas.
Există și situații în care medicul alege să nu scoată pe loc un polip:
- polipul este foarte mare sau într-o zonă dificilă și cere o echipă și un echipament specializat;
- aspectul sugerează o leziune care nu se tratează endoscopic, iar atunci se iau biopsii și se discută alte opțiuni;
- pacientul ia anticoagulante care nu au fost întrerupte, iar riscul de sângerare este prea mare;
- pregătirea intestinului nu permite o rezecție sigură.
În aceste cazuri, medicul îți explică ce urmează și când se va face o nouă examinare.
Tehnicile de polipectomie
Tehnica se alege după mărimea, forma și localizarea polipului: pentru polipii foarte mici se folosește de obicei pensa, pentru cei mici și medii ansa „rece”, iar pentru cei mari tehnici mai elaborate. Tabelul de mai jos este orientativ; medicul adaptează alegerea la fiecare leziune.
| Tehnică | Cum funcționează | Folosire orientativă |
|---|---|---|
| Pensă rece | polipul e smuls cu o pensă, fără curent | polipi foarte mici, de câțiva milimetri |
| Ansă rece | un laț metalic înconjoară polipul și îl taie mecanic, fără curent | polipi mici, cea mai folosită tehnică pentru ei |
| Ansă cu curent (ansă caldă) | lațul taie și coagulează simultan, cu curent electric | polipi pedunculați și polipi mai mari |
| Mucosectomie (EMR) | se injectează lichid sub polip, care îl ridică, apoi se taie cu ansa | polipi sesili sau plați mai mari |
| Disecție submucosală (ESD) | leziunea e disecată în bloc, strat cu strat | leziuni selecționate, în centre cu experiență |
Mucosectomia, explicată
Rezecția endoscopică a mucoasei, cunoscută prin abrevierea EMR, începe cu injectarea unei soluții sub polip, adesea colorată, care formează o pernă și îl desprinde de stratul muscular. Polipul ridicat poate fi apoi tăiat cu ansa în siguranță, uneori în mai multe bucăți. La final, medicul verifică marginile și poate trata țesutul de la periferie ca să reducă riscul de recidivă.
Gesturi suplimentare
- Clipurile metalice pot fi aplicate pe locul rezecției pentru a preveni sau opri o sângerare; se desprind singure după câteva zile sau săptămâni și se elimină cu scaunul.
- Tatuajul endoscopic este o mică injecție cu cerneală sterilă lângă locul unui polip mare, care permite regăsirea zonei la control sau de către chirurg, dacă va fi nevoie.
- Recuperarea polipului: fragmentele sunt aspirate printr-un filtru sau prinse cu un coș ori o plasă și trimise la laborator.
Ce simți în timpul polipectomiei
În timpul polipectomiei nu simți durere, pentru că mucoasa intestinului nu are sensibilitate la tăiere sau la căldură, iar curentul folosit acționează doar local. Cei mai mulți pacienți sunt oricum sub sedare.
Ce poate prelungi experiența:
- durata examinării crește, mai ales la polipii mari sau numeroși;
- balonarea poate fi mai pronunțată, din cauza timpului mai lung cu aer insuflat;
- la mucosectomii mari se poate rămâne mai mult timp sub observație.
Cum se alege sedarea și ce înseamnă pentru restul zilei este explicat în Sedarea în endoscopie: tipuri, avantaje și ce urmează după.
Sfat: Înainte de colonoscopie, întreabă medicul ce se întâmplă dacă găsește un polip mare: îl scoate pe loc sau programează o altă ședință? Răspunsul te ajută să îți organizezi ziua, însoțitorul și, eventual, oprirea temporară a unor medicamente.
Riscurile polipectomiei
Polipectomia este considerată o procedură sigură, dar are riscuri ceva mai mari decât o colonoscopie doar diagnostică, iar riscul crește cu mărimea polipului și cu complexitatea tehnicii. Echipa îți explică riscurile concrete pentru cazul tău.
Complicațiile posibile
- Sângerarea imediată apare în timpul procedurii și este de obicei oprită pe loc, cu clipuri, injectare sau coagulare.
- Sângerarea întârziată poate apărea la câteva zile după procedură, uneori până la aproximativ două săptămâni, când se desprinde crusta de la locul rezecției.
- Sindromul postpolipectomie se manifestă prin durere abdominală, febră și sensibilitate locală, din cauza arsurii peretelui, fără perforație; necesită evaluare medicală.
- Perforația, o fisură a peretelui intestinal, este rară și poate necesita tratament spitalicesc, uneori închidere cu clipuri sau intervenție chirurgicală.
Rolul anticoagulantelor
Anticoagulantele și antiagregantele plachetare cresc riscul de sângerare după polipectomie. Ce faci cu ele înainte și când le reiei după procedură decid medicul care ți le-a prescris și endoscopistul, în funcție de motivul pentru care le iei. Nu le opri și nu le relua din proprie inițiativă. Pentru discuția dinainte, folosește Medicamentele înainte de o procedură: ce discuți cu medicul.
Atenție: Sângerarea abundentă prin anus, cheagurile mari, amețeala, leșinul, durerea abdominală puternică sau febra în zilele de după polipectomie cer evaluare imediată. Sună la unitatea unde s-a făcut procedura, mergi la urgențe sau sună la 112.
Zilele de după polipectomie
După o polipectomie obișnuită pleci acasă în aceeași zi, cu instrucțiuni scrise despre alimentație, activitate fizică și medicamente. După rezecțiile mari, medicul poate recomanda câteva ore sau o noapte de observație.
| Aspect | Recomandări frecvente (orientativ, urmezi indicațiile primite) |
|---|---|
| Alimentația | mese ușoare în prima zi, apoi revenire treptată |
| Efortul fizic | evitarea efortului intens câteva zile după polipii mari |
| Alcoolul | evitat în primele zile |
| Câteva picături de sânge la scaun | pot apărea la primul scaun |
| Călătoriile lungi | discutate cu medicul după rezecțiile mari, din cauza riscului de sângerare întârziată |
Ce e normal și ce nu după colonoscopie, în general, găsești în După colonoscopie: ce e normal și ce semne cer atenție.
Rezultatul și colonoscopia de control
Rezultatul histopatologic al polipului vine după câteva zile sau săptămâni și conține tipul polipului, gradul de displazie, adică cât de mult se abat celulele de la normal, și, la cei mari, dacă marginile de rezecție sunt libere. Pe baza lui și a raportului endoscopic, medicul stabilește când trebuie repetată colonoscopia.
Factorii care influențează intervalul de control:
- numărul polipilor scoși;
- mărimea celui mai mare polip;
- tipul la microscop și gradul de displazie;
- dacă polipul a fost scos în bloc sau în bucăți;
- calitatea pregătirii intestinului la examinarea inițială;
- istoricul familial.
Intervalul poate varia de la câteva luni, de exemplu pentru verificarea locului unei mucosectomii făcute în bucăți, până la mai mulți ani, pentru polipi mici și puțini. Păstrează raportul endoscopic și buletinul în arhiva ta medicală, ca medicul de la control să le poată compara.
Ce merită reținut despre polipectomie
Polipectomia transformă colonoscopia dintr-o simplă examinare într-o procedură de prevenție: polipul descoperit este scos pe loc, fără incizie și fără durere, iar laboratorul îi stabilește natura. Riscurile există, mai ales sângerarea întârziată, dar sunt mici și pot fi reduse prin discutarea medicamentelor și respectarea instrucțiunilor de după.
De reținut:
- polipii se scot pentru că natura lor nu poate fi stabilită sigur doar privindu-i;
- tehnica depinde de mărimea și forma polipului;
- anticoagulantele se discută din timp, nu se opresc singur;
- sângerarea poate apărea și după câteva zile, nu doar imediat;
- rezultatul de la laborator stabilește când repeți colonoscopia.
Întrebări frecvente
Doare îndepărtarea unui polip?
Nu. Mucoasa intestinului nu simte tăierea sau curentul, iar de cele mai multe ori procedura se face oricum sub sedare.
Toți polipii sunt periculoși?
Nu. Mulți polipi au risc foarte scăzut, iar alții au potențial de transformare doar după mulți ani. Medicul îi scoate pentru că diferența se vede sigur doar la microscop.
Polipii pot reapărea după polipectomie?
Pot apărea polipi noi în alte zone ale colonului, iar după rezecțiile mari, în bucăți, poate rămâne țesut la margini. De aceea există colonoscopiile de control la intervalul stabilit de medic.
Ce înseamnă clipurile rămase în colon?
Sunt mici cleme metalice puse pe locul rezecției pentru a preveni sângerarea. Se desprind singure și se elimină cu scaunul; spune totuși de ele la o eventuală examinare RMN programată curând.
Când primesc rezultatul polipului?
De regulă după câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de laborator și de analizele necesare. Rezultatul se discută cu medicul, care stabilește apoi intervalul de control.
