Colonoscopia este examinarea endoscopică a întregului intestin gros: un tub flexibil, numit colonoscop, pătrunde prin anus și avansează prin rect și colon până la cec, punctul unde intestinul subțire se varsă în cel gros. Examinarea propriu-zisă durează de obicei între 20 și 45 de minute și se face, în majoritatea unităților, sub sedare. Avantajul ei principal este că medicul poate nu doar să vadă, ci și să îndepărteze pe loc polipii și să ia biopsii.
Articolul urmărește colonoscopia în ordine cronologică, din momentul în care ajungi la unitate până la plecarea acasă, cu accent pe ce se întâmplă efectiv în sală. Pregătirea intestinului are ghidul ei separat, iar imaginea de ansamblu asupra endoscopiei o găsești în Endoscopia: ghid complet despre tipuri, pregătire și riscuri. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
Ce examinează colonoscopia
Colonoscopia examinează mucoasa întregului intestin gros, lung de aproximativ 1,5 metri la adult, și, de multe ori, ultimii centimetri ai intestinului subțire, numiți ileon terminal. Medicul urmărește culoarea, desenul vaselor, eventualele inflamații, ulcerații, diverticuli și, mai ales, polipii.
Segmentele intestinului gros
| Segment | Unde se află | Ce verifică medicul în mod special |
|---|---|---|
| Rect | ultima porțiune, deasupra anusului | polipi, hemoroizi interni, inflamație |
| Colon sigmoid | partea stângă, jos, în formă de S | diverticuli, polipi; are multe curburi |
| Colon descendent | partea stângă a abdomenului | aspectul mucoasei |
| Colon transvers | traversează abdomenul sub stomac | polipi, mobilitatea colonului |
| Colon ascendent | partea dreaptă | polipi plați, mai greu de văzut |
| Cec | începutul colonului, jos în dreapta | orificiul apendicelui și valva ileocecală |
| Ileon terminal | ultima parte a intestinului subțire | inflamație, la indicație |
Ajungerea până la cec, numită intubare cecală, este unul dintre reperele unei colonoscopii complete; medicul o confirmă recunoscând orificiul apendicelui și valva dintre intestinul subțire și cel gros, pe care le fotografiază.
De ce se face colonoscopia
Colonoscopia se face fie pentru a lămuri simptome sau rezultate anormale, fie pentru screening, adică verificarea unor persoane fără simptome, fie pentru supravegherea după îndepărtarea unor polipi. Decizia îi aparține medicului, după consult și după istoricul tău familial.
Câteva motive frecvente pentru care medicul poate propune examinarea:
- un test pozitiv de sânge ocult în scaun, folosit în screening;
- sânge în scaun sau schimbări persistente ale tranzitului;
- anemie prin lipsă de fier fără o cauză clară;
- istoric familial de cancer colorectal sau de polipi;
- urmărirea unei boli inflamatorii intestinale cunoscute;
- controlul la intervalul stabilit după o polipectomie.
Polipii sunt importanți pentru că unii dintre ei, numiți adenoame, se pot transforma în timp, de-a lungul mai multor ani, în cancer. Îndepărtarea lor în timpul colonoscopiei întrerupe acest drum, motiv pentru care colonoscopia este în același timp examinare și prevenție. Detalii despre această parte sunt în Polipectomia endoscopică: cum se îndepărtează polipii.
Înainte de examinare: pregătirea și sosirea
Cea mai importantă parte a pregătirii este golirea completă a intestinului, pentru că resturile de materii fecale pot ascunde polipi și pot face examinarea incompletă. Ea începe cu câteva zile înainte, prin dieta săracă în fibre, și continuă cu soluția laxativă.
Pe scurt, pregătirea cuprinde de obicei:
- evitarea semințelor, a fructelor cu sâmburi mici și a legumelor bogate în fibre cu câteva zile înainte, conform instrucțiunilor;
- trecerea la lichide clare în ziua dinainte;
- soluția laxativă, adesea împărțită în două prize, a doua în dimineața examinării;
- oprirea lichidelor cu intervalul stabilit înainte de sedare.
Toate detaliile sunt în Pregătirea intestinului pentru colonoscopie: cum decurge și în Dieta înainte de colonoscopie: ce alimente se evită de obicei. Un semn că pregătirea a reușit: ultimele scaune sunt lichide, limpezi, galbene, fără resturi.
Ce aduci și cine te însoțește
Ia cu tine actul de identitate, biletul de trimitere dacă ai, lista medicamentelor, rapoartele colonoscopiilor anterioare și haine comode. Pentru că vei primi sedare, ai nevoie de un adult care să te ducă acasă. Ce e util să ai în dosar găsești în Ce iei cu tine la investigație: acte, rezultate și întrebări.
Sfat: Dacă la ultima colonoscopie pregătirea a fost slabă, spune-i medicului la programare. Poate ajusta schema, de exemplu prin prelungirea dietei sau alegerea altei soluții, ca să nu fie nevoie de o repetare.
În sala de endoscopie: primele minute
Înainte de inserarea colonoscopului, echipa verifică cine ești, ce pregătire ai făcut, ce medicamente iei și semnezi consimțământul informat. Este momentul ideal să pui întrebări despre ce se întâmplă dacă se găsesc polipi.
Pregătirea în sală
- te schimbi într-un halat, adesea cu pantaloni speciali, deschiși în spate, care îți păstrează intimitatea;
- ți se montează o branulă în venă pentru sedare;
- ți se pun senzorul pe deget și manșeta de tensiune;
- te întinzi pe partea stângă, cu genunchii trași spre piept;
- primești medicamentul pentru sedare și, în câteva clipe, devii somnoros sau adormi.
Cum se aleg nivelul și medicamentul de sedare este explicat în Sedarea în endoscopie: tipuri, avantaje și ce urmează după. Unele unități folosesc pentru insuflație dioxid de carbon în loc de aer, pentru că se absoarbe mai repede și lasă mai puțină balonare după examinare.
Examinarea propriu-zisă, pas cu pas
Colonoscopia are două faze distincte: avansarea până la cec, care cere cea mai mare îndemânare, și retragerea, în care medicul inspectează atent mucoasa. Ambele sunt la fel de importante.
- Tușeul rectal: medicul examinează mai întâi anusul și rectul cu degetul, cu mănușă și gel, ca să verifice zona și să lubrifieze trecerea.
- Inserarea: colonoscopul trece prin anus, iar medicul insuflă aer sau CO2 ca să deschidă lumenul intestinului.
- Avansarea: tubul înaintează prin curburile colonului; pe porțiunile dificile, mai ales în sigmoid, asistenta poate apăsa pe abdomen sau îți poate schimba poziția pe spate ori pe partea dreaptă.
- Atingerea cecului: medicul confirmă că a ajuns la capăt și, la nevoie, intră în ileonul terminal.
- Retragerea și inspecția: colonoscopul se retrage încet, iar medicul privește în spatele fiecărui pliu, spală resturile și aspiră lichidele. Recomandările de calitate cer o retragere atentă, de cel puțin aproximativ 6 minute la o colonoscopie fără proceduri.
- Procedurile: polipii găsiți se îndepărtează cu pensa sau cu ansa, iar zonele suspecte se biopsiază; fragmentele se recuperează pentru laborator.
- Retroflexia în rect: la final, medicul întoarce vârful colonoscopului ca să privească zona de lângă anus, greu de văzut altfel.
Ce simți dacă nu dormi
Fără sedare sau cu sedare ușoară, poți simți crampe și presiune când tubul trece prin curburi și balonare din cauza aerului. Senzația de nevoie urgentă de a merge la toaletă e frecventă și înșelătoare: intestinul e gol, iar ce simți este aerul. Poți elimina gaze fără jenă; echipa e obișnuită cu asta. Dacă disconfortul e mare, spune-i medicului: poate opri, schimba tehnica sau suplimenta sedarea.
Când examinarea nu poate fi completă
Uneori colonoscopul nu ajunge până la cec, chiar dacă medicul are experiență și pregătirea a fost bună. Cauzele obișnuite sunt un colon foarte lung și sinuos, aderențele după operații abdominale anterioare, o îngustare a lumenului sau un disconfort care nu poate fi controlat. În aceste situații, medicul notează în raport până unde a ajuns și de ce s-a oprit. Varianta următoare depinde de motiv: o nouă colonoscopie cu altă sedare sau cu alt endoscop, ori o investigație imagistică a porțiunii rămase. Nu e o greșeală a ta și nici un semn grav în sine, dar e important să nu rămână segmente neexaminate, motiv pentru care medicul îți explică ce urmează înainte să pleci.
Ce face o colonoscopie de calitate
O colonoscopie bună înseamnă un intestin bine curățat, ajungerea până la cec, o retragere atentă și găsirea polipilor existenți. Medicii și unitățile urmăresc acești indicatori, pentru că o examinare incompletă poate lăsa leziuni nevăzute.
| Indicator | Ce înseamnă pentru tine |
|---|---|
| Calitatea pregătirii | medicul o notează pe segmente, adesea pe o scală standardizată, cum ar fi scala Boston |
| Intubarea cecală | confirmă că s-a examinat tot colonul |
| Timpul de retragere | o inspecție grăbită vede mai puțin |
| Rata de detecție a adenoamelor | arată cât de bine găsește medicul polipii care contează |
| Documentarea foto | fotografiile reperelor și ale leziunilor rămân în dosar |
Dacă raportul menționează o pregătire insuficientă sau o examinare incompletă, medicul îți spune ce urmează: repetarea colonoscopiei după o pregătire mai bună sau o altă metodă, de exemplu colonoscopia virtuală.
Primele ore după colonoscopie
După colonoscopie rămâi în sala de recuperare până când efectul sedării scade, de obicei între 30 și 60 de minute, apoi pleci acasă cu însoțitorul. Balonarea și gazele sunt normale și trec de regulă în câteva ore.
Ce e obișnuit și ce nu
- crampe ușoare și gaze în primele ore: obișnuite;
- câteva picături de sânge la primul scaun, mai ales după biopsii sau polipectomie: pot apărea;
- primul scaun normal poate veni după una–două zile, pentru că intestinul a fost golit;
- revenirea la alimentația obișnuită se face de regulă din aceeași zi, cu mese ușoare, dacă medicul nu indică altceva.
Lista completă a semnelor normale și a celor care cer atenție este în După colonoscopie: ce e normal și ce semne cer atenție.
Raportul și intervalul până la următoarea colonoscopie
La plecare primești raportul endoscopic, cu fotografiile reperelor și ale eventualelor leziuni. Intervalul până la următoarea colonoscopie nu se stabilește însă întotdeauna pe loc: dacă s-au scos polipi, medicul așteaptă rezultatul de la laborator, pentru că numărul, mărimea și tipul lor decid dacă revii după câțiva ani sau mai devreme. Păstrează raportul la îndemână și adu-l la consultația de după.
Atenție: Durerea abdominală puternică sau în creștere, abdomenul tare și umflat, febra, sângerarea abundentă prin anus sau cheagurile mari, amețeala și leșinul după colonoscopie cer evaluare imediată. Sună la unitatea unde ai făcut examinarea sau la 112.
Ce merită reținut despre colonoscopie
Colonoscopia examinează tot intestinul gros și permite îndepărtarea pe loc a polipilor, ceea ce o face o investigație cu rol și de prevenție. Calitatea ei depinde mult de tine, prin pregătirea intestinului, și de medic, prin inspecția atentă la retragere. Sedarea face examinarea confortabilă, dar cere un însoțitor și o zi fără condus.
De reținut:
- pregătirea intestinului decide cât de mult vede medicul;
- inspecția principală se face la retragerea colonoscopului;
- polipii se scot de obicei în aceeași ședință și se trimit la laborator;
- balonarea și gazele după examinare sunt normale;
- durerea mare, febra sau sângerarea abundentă se evaluează imediat.
Întrebări frecvente
Cât durează colonoscopia?
Examinarea propriu-zisă durează de obicei 20–45 de minute, mai mult dacă se scot polipi. Cu primirea, pregătirea în sală și recuperarea, socotește două–trei ore în unitate.
Colonoscopia se face mereu cu sedare?
Nu mereu, dar de cele mai multe ori da. Unii pacienți o fac fără sedare sau cu sedare ușoară; alegerea se discută cu medicul, în funcție de preferință și de starea de sănătate.
Ce se întâmplă dacă medicul găsește un polip?
De regulă îl îndepărtează pe loc, cu o pensă sau cu o ansă, fără ca tu să simți ceva. Polipul merge la laborator, iar rezultatul stabilește când trebuie repetată colonoscopia.
Pot afla rezultatul imediat?
Ce a văzut medicul afli imediat, din raportul endoscopic. Rezultatul analizei polipilor sau al biopsiilor vine după câteva zile sau mai mult, de la laboratorul de anatomie patologică.
Ce fac dacă pregătirea intestinului n-a reușit?
Anunță echipa înainte de examinare, sincer. Medicul decide dacă poate continua, dacă amână sau dacă îți recomandă o pregătire suplimentară, ca să nu rămână zone neexaminate.
