Rectosigmoidoscopia: cum decurge și când se alege

Rectosigmoidoscopia este o examinare endoscopică a ultimei părți a intestinului gros: rectul și colonul sigmoid, porțiunea în formă de S care duce spre rect. Medicul folosește un tub subțire, de obicei flexibil, cu cameră la capăt, și privește direct mucoasa. Examinarea este mai scurtă și mai ușor de pregătit decât colonoscopia, dar vede numai o parte din colon, ceea ce ține de miezul alegerii între cele două.

Poate te întrebi de ce ar propune cineva o examinare parțială când există una completă. Răspunsul depinde de simptom și de ce vrea medicul să afle. În rândurile care urmează găsești diferențele concrete, pașii examinării și ce rămâne de discutat cu medicul. Contextul larg îl dă ghidul general despre endoscopie. Conținutul este informativ și nu înlocuiește consultul.

Ce este rectosigmoidoscopia și ce segment vede?

Rectosigmoidoscopia examinează rectul (ultimii 12–15 centimetri) și sigmoidul, în total circa 30 până la 60 de centimetri de intestin, în funcție de aparat. Termenul se împarte logic: „recto” pentru rect, „sigmoido” pentru sigmoid, „scopie” pentru privit.

Intestinul gros are în total aproximativ un metru și jumătate și include cecul, colonul ascendent, transvers, descendent, sigmoidul și rectul. Rectosigmoidoscopia nu ajunge la primele segmente. Dacă simptomele sau un rezultat anterior sugerează o problemă „mai sus”, un astfel de examen nu este suficient.

Alte variante apropiate

• Anoscopia: privește doar canalul anal, cu un tub scurt; se folosește pentru hemoroizi sau fisuri.
• Rectoscopia: privește rectul cu un tub rigid.
• Sigmoidoscopia flexibilă: variantă mai confortabilă, cu aparat flexibil, care ajunge mai sus în sigmoid.

Când se recomandă rectosigmoidoscopia?

Medicul o poate recomanda când simptomele indică partea inferioară a intestinului gros: sânge pe scaun de culoare roșie vie, mucus, nevoie imperioasă de a merge la toaletă sau tulburări de tranzit limitate la zona rectală. Poate fi utilă și pentru evaluarea unei inflamații cunoscute a intestinului.

Nu este un test de depistare completă. Dacă scopul este controlul întregului colon, de exemplu la o persoană cu antecedente familiale sau după un rezultat suspect la un test de scaun, medicul va indica colonoscopia, care vede tot traseul și permite și îndepărtarea polipilor.

Cum te pregătești pentru rectosigmoidoscopie?

Pregătirea este mai simplă decât la colonoscopie: de obicei una sau două clisme, administrate cu o oră sau două înainte, ca să golească partea inferioară a intestinului. Uneori medicul cere o dietă ușoară în ziua dinainte, dar nu postul prelungit și nu laxativele în cantități mari.

Clinicile au instrucțiuni diferite, așa că urmează-le pe ale tale. Dacă ți se cere pregătire pentru colonoscopie, citește Pregătirea intestinului pentru colonoscopie: cum decurge, iar dacă nu ești sigur ce alimente se evită, uită-te în Dieta înainte de colonoscopie: ce alimente se evită de obicei. Spune medicului ce medicamente iei, în special cele care subțiază sângele sau tratează diabetul.

Cum decurge examinarea?

Examinarea durează de obicei 10–20 de minute și, în mod normal, se face fără sedare. Te așezi pe partea stângă, cu genunchii aduși spre piept, iar medicul face întâi un examen digital, adică verifică cu degetul înmănușat canalul anal. Apoi pune, cu lubrifiant, aparatul și îl avansează încet.

Aerul sau dioxidul de carbon este insuflat ușor pentru a desface pereții intestinului. Poate apărea senzația de balonare, de presiune sau de nevoie de a merge la toaletă. Nu ar trebui să existe durere intensă; dacă apare, spune imediat. Respirația lentă și relaxarea mușchilor ajută mult.

Biopsia, la nevoie

Dacă medicul vede o zonă suspectă, poate recolta un fragment foarte mic, practic nedureros, pentru laborator. De ce se face biopsia și cum se citește rezultatul afli în Biopsia în timpul endoscopiei: de ce se face și ce înseamnă.

Ce simți după examinare și ce e normal?

După rectosigmoidoscopie poți avea balonare și crampe ușoare timp de câteva ore, plus eventual câteva picături de sânge dacă s-a luat biopsie. De obicei îți reiei activitatea imediat, deoarece nu s-a folosit sedare.

Rămâi atent la semne care cer evaluare: sângerare abundentă, durere puternică în abdomen, febră sau abdomen foarte umflat și tare. Acestea sunt rare, dar necesită contact rapid cu medicul. O listă mai amănunțită a semnelor de după o examinare a colonului găsești în După colonoscopie: ce e normal și ce semne cer atenție.

Sfat: Dacă ai hemoroizi cunoscuți, spune-i medicului înainte. Poate alege un aparat mai subțire sau o poziție mai comodă.

Care este diferența practică dintre cele două examinări?

Diferența practică este că rectosigmoidoscopia răspunde la o întrebare locală, rapid și cu efort mic, în timp ce colonoscopia răspunde la întrebarea întregului colon, cu o pregătire mai mare. Alegerea nu este a ta și nici a unui forum; o face medicul, în funcție de simptome și istoric.

Dacă rectosigmoidoscopia a arătat ceva, medicul poate cere ulterior colonoscopia pentru a vedea tot colonul. Dacă nu a arătat nimic, dar simptomele continuă, la fel. De aceea este bine să nu consideri rezultatul normal drept o garanție pentru întregul intestin.