Pregătirea pentru mamografie: când o faci și ce eviți

Pregătirea pentru mamografie este simplă: nu ții post, alegi un moment potrivit din lună dacă ai ciclu, eviți produsele de pe piele care pot apărea ca pete pe imagine și duci rezultatele anterioare. Mamografia este radiografia specială a sânului, făcută cu doze mici de radiații, în care sânul este așezat între două plăci și comprimat scurt pentru o imagine clară.

În continuare afli când e bine să programezi examinarea, ce eviți în dimineața ei, ce porți, ce spui radiologului și cum reduci disconfortul. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc recomandările medicului tău. Diferența dintre mamografie și ecografia mamară este explicată în Mamografia și ecografia mamară: diferențe și cum decurg.

Când e cel mai bun moment din lună pentru mamografie?

Pentru femeile cu ciclu menstrual, mamografia se programează de regulă în prima săptămână sau în a doua după începerea menstruației, când sânii sunt mai puțin tensionați. În a doua jumătate a ciclului, sub influența hormonilor, sânii pot reține mai multă apă și pot deveni sensibili, iar comprimarea doare mai tare.

Nu e o regulă rigidă. Dacă singurul loc liber la cabinet cade într-un alt moment, examinarea se poate face fără probleme, doar că vei simți probabil mai mult disconfort. Pentru femeile la menopauză nu contează ziua din lună.

Sfat: notează-ți în calendar data ultimei menstruații și spune-o la intrare. Radiologul o folosește, uneori, la interpretarea imaginilor.

Ce nu pui pe piele în dimineața examinării?

În dimineața mamografiei eviți deodorantul, antiperspirantul, pudra, parfumul și cremele pe sâni și în axile. Unele dintre aceste produse conțin particule metalice, de exemplu aluminiu, care pot apărea pe imagine ca puncte mici luminoase și pot fi confundate cu microcalcificări.

Microcalcificările sunt depuneri mici de calciu în țesutul mamar, adesea inofensive, dar pe care radiologul le urmărește atent. O pată falsă îl poate obliga să repete imaginea sau să te trimită la investigații suplimentare inutile.

Dacă ai uitat și ți-ai pus deodorant, nu te panica. Cabinetul are, de obicei, șervețele cu care îl poți curăța înainte de examinare. Spune-o echipei, nu o ascunde.

Ce porți și ce ai nevoie să ai la tine?

Alege haine în două piese, o bluză sau un tricou și o fustă sau pantaloni, ca să te dezbraci doar de la brâu în sus. Lanțurile, pandantivele și bijuteriile de la gât se scot, pentru că pot intra în câmpul imaginii.

La tine ai bine să ai:

• cartea de identitate și cardul de sănătate;
• trimiterea sau programarea;
• mamografiile, ecografiile și rapoartele anterioare, inclusiv imaginile pe CD sau pe stick, ca să existe termen de comparație;
• o listă scurtă cu operațiile la sân, biopsiile și tratamentele hormonale.

Comparația cu imaginile vechi contează mult. Un nodul stabil de ani de zile are altă semnificație decât unul apărut în ultimele luni. Despre cum păstrezi astfel de documente vezi Imaginile pe CD și formatul DICOM: cum le păstrezi și le vezi.

Ce informații îi dai radiologului?

Spune-i radiologului orice schimbare observată la sâni, antecedentele familiale și orice intervenție chirurgicală sau tratament hormonal. Informațiile îl ajută să aleagă incidențele potrivite și să interpreteze corect imaginea.

Ce merită menționat:

1. un nodul, o durere, o secreție la mamelon sau o modificare a pielii observate de tine;
2. cazurile de cancer de sân sau ovarian în familie;
3. operații, biopsii sau implanturi mamare anterioare;
4. tratamentul hormonal de substituție sau pilulele contraceptive;
5. o eventuală sarcină sau alăptare, despre care citești mai larg în Investigațiile cu radiații și sarcina: ce trebuie să spui.

Dacă ai implanturi mamare, anunță-l în avans. Se pot face imagini suplimentare, iar tehnicianul trebuie să aibă grijă la comprimare.

Cum diminuezi disconfortul din timpul comprimării?

Disconfortul poate fi redus dacă ții cont de moment, de relaxare și de comunicarea cu tehnicianul. Comprimarea durează câteva secunde pentru fiecare imagine și are un scop practic: îndepărtează țesutul suprapus, scade grosimea sânului și permite o doză mai mică de radiații.

Câteva idei care ajută în practică:

• programează-te când sânii sunt mai puțin sensibili;
• respiră liniștit și relaxează umerii;
• spune tehnicianului dacă ceva doare mai mult decât ți-ai așteptat, iar presiunea se poate ajusta;
• dacă ai luat în trecut calmante pentru durerile menstruale, întreabă medicul dacă poți lua unul înainte.

Majoritatea femeilor descriu examinarea ca neplăcută, dar suportabilă și scurtă.

Câtă radiație primești și ce urmează după examinare?

Doza de radiații la o mamografie este mică, comparabilă cu cea pe care o primești natural din mediu în câteva săptămâni, iar beneficiul în depistarea timpurie a leziunilor este considerat mai mare decât riscul. Principiul pe care îl folosesc radiologii se numește ALARA, adică cea mai mică doză rezonabil posibilă. Diferențele dintre tipurile de investigații cu radiații sunt explicate în Radiografia: cum funcționează și cât de mare e iradierea.

După examinare te îmbraci și pleci acasă, iar raportul vine în câteva zile sau chiar în aceeași zi, în funcție de unitate. Uneori, radiologul cere imagini suplimentare sau o ecografie. Asta nu înseamnă automat o problemă; de multe ori se datorează densității țesutului. Cum citești raportul, vezi în Raportul unei investigații imagistice: cum îl citești. Ghidul general al pregătirii pentru toate tipurile de investigații este Pregătirea pentru investigații: ghid complet pentru pacient.