Cuprins 7 secțiuni
Ecografia pelvină este examinarea cu ultrasunete a organelor din bazin: uterul, ovarele, trompele și vezica urinară. Se poate face în două moduri. Abordarea transabdominală folosește o sondă plimbată peste abdomenul inferior, cu vezica plină. Abordarea transvaginală folosește o sondă subțire plasată în vagin, cu vezica goală, și oferă imagini mai detaliate ale organelor apropiate.
Nu este vorba despre două examinări concurente, ci despre două unghiuri care se completează, iar medicul alege sau le combină în funcție de motivul pentru care ești trimisă. Mai jos afli ce arată fiecare, cum te pregătești, cum decurge consultul și ce întrebări poți pune înainte. Informațiile sunt generale, iar recomandarea concretă îți aparține medicului ginecolog. Pentru o imagine de ansamblu a investigațiilor imagistice vezi Investigațiile imagistice: ghid complet pentru pacienți.
Care este diferența dintre ecografia transabdominală și cea transvaginală?
Diferența principală este distanța dintre sondă și organe: la abordarea transabdominală ultrasunetele traversează peretele abdominal, iar la cea transvaginală sonda ajunge lângă uter și ovare. Cu cât sonda e mai aproape, cu atât se poate folosi o frecvență mai înaltă și imaginea iese mai detaliată.
| Criteriu | Transabdominală | Transvaginală |
|---|---|---|
| Sondă | Mai mare, pe abdomen | Subțire, plasată în vagin |
| Vezica urinară | Plină | Goală |
| Detaliu al imaginii | Vedere de ansamblu | Detaliu fin al uterului și ovarelor |
| Poate fi folosită la | Orice vârstă, inclusiv la fete și la femei care nu au avut contact sexual | De obicei la femei cu viață sexuală activă |
| Disconfort | Presiune pe vezica plină | Senzație de plenitudine, ușor inconfortabilă |
Abordarea transabdominală are avantajul că îți arată tot bazinul într-un singur cadru, inclusiv formațiunile mai mari sau situate mai sus. Cea transvaginală vede mai bine mucoasa uterină, foliculii din ovare și structurile mici. De aceea, în multe cabinete se începe cu prima și se continuă cu a doua, dacă este nevoie.
Ce arată ecografia pelvină?
Ecografia pelvină arată dimensiunea și forma uterului, grosimea mucoasei uterine (endometrul), aspectul ovarelor și prezența chisturilor, a fibroamelor sau a lichidului liber în bazin. Medicul descrie și vezica urinară și, la finalul examinării, poate verifica dacă există dilatații ale căilor urinare.
Printre motivele frecvente de trimitere se numără:
- dureri pelvine sau ciclu menstrual neregulat;
- sângerări în afara ciclului sau foarte abundente;
- monitorizarea unui chist ovarian descoperit anterior;
- evaluarea fertilității, inclusiv urmărirea foliculilor;
- controlul unui dispozitiv intrauterin;
- confirmarea unei sarcini incipiente, atunci când medicul vrea să vadă unde se află.
Ce nu spune ecografia
Ecografia descrie aspectul, nu natura exactă a unei formațiuni. Un chist poate fi funcțional și dispare de la sine, iar medicul îl urmărește la un control. Pentru formațiuni cu aspect neclar se pot cere analize suplimentare sau un RMN pelvin, pe care îl găsești descris în RMN-ul: cum decurge examinarea prin rezonanță magnetică.
Cum te pregătești?
Pregătirea depinde de tipul de ecografie. Pentru abordarea transabdominală ai nevoie de vezica plină: bei de obicei jumătate de litru până la un litru de apă cu aproximativ o oră înainte și nu urinezi până după examinare. Pentru cea transvaginală vezica trebuie să fie goală, deci cabinetul îți cere să mergi la toaletă chiar înainte.
Din acest motiv, când te programezi întreabă ce tip de ecografie ți s-a recomandat și cum trebuie să vii. Regulile pentru alte ecografii, cu post sau fără, sunt adunate în Pregătirea pentru ecografie: vezica plină, post și alte reguli.
Câteva lucruri practice:
- anunță medicul dacă ești însărcinată sau dacă crezi că ai putea fi;
- spune dacă ai alergie la latex, deoarece sonda transvaginală se acoperă cu un înveliș protector, de obicei din latex sau din alt material;
- ține cont de ziua ciclului: pentru unele investigații, medicul preferă o anumită perioadă;
- adu rezultatele anterioare, ca să poată compara imaginile.
Sfat: Dacă te simți stânjenită, spune-i medicului de la început. Ai dreptul să pui întrebări, să ceri ca examinarea să fie oprită și, dacă dorești, să fii însoțită de o asistentă.
Cum decurge ecografia transvaginală?
Examinarea transvaginală durează de obicei între cinci și cincisprezece minute și se face întinsă pe spate, cu genunchii îndoiți, pe un scaun ginecologic sau pe un pat. Sonda, de grosimea unui deget, este acoperită cu un înveliș de unică folosință și cu gel, apoi se plasează ușor în vagin. Medicul o mișcă lent pentru a vedea uterul și ovarele din mai multe unghiuri.
Senzația este de presiune sau de plenitudine, uneori ușor neplăcută, dar de regulă nu dureroasă. Dacă simți durere reală, spune imediat, pentru că medicul poate schimba poziția sau poate opri examinarea. Pe parcursul ei, el îți poate cere să relaxezi mușchii bazinului, să tușești sau să respiri adânc; acestea ajută la mișcarea organelor și la o imagine mai clară.
La final poți merge direct la toaletă și îți poți relua activitățile obișnuite. Unele femei au o mică pierdere de gel, care nu este o problemă.
Poate fi făcută ecografia pelvină în timpul ciclului sau în timpul sarcinii?
Da, ecografia pelvină se poate face în timpul menstruației, dar unele cabinete preferă o altă zi, iar pentru anumite evaluări momentul din ciclu contează. În sarcină, ecografia folosește ultrasunete, nu radiații, și este folosită în mod obișnuit, atât transabdominal, cât și transvaginal, în funcție de vârsta sarcinii și de motiv.
Întreabă cabinetul dacă aveți condiții speciale la programare. Pentru femeile fără experiență sexuală sau pentru cele care nu doresc o examinare internă, abordarea transabdominală este de obicei suficientă pentru o primă evaluare, chiar dacă oferă mai puține detalii.
Cum citești raportul unei ecografii pelvine?
Raportul descrie uterul (poziție, dimensiuni, structură), endometrul (grosime), ovarele (dimensiuni, număr de foliculi, chisturi) și lichidul liber. Medicul poate scrie că uterul este „anteversat” sau „retroversat”, termeni care descriu poziția lui în bazin și care nu sunt, în sine, o boală.
Mărimile se compară cu valorile de referință pentru vârstă, pentru etapa ciclului și pentru faptul că ai născut sau nu. Același raport poate fi normal la o femeie și să ceară atenție la alta. Ghidul Raportul unei investigații imagistice: cum îl citești explică structura generală a unui raport imagistic, iar Termenii din rapoartele ecografice: hipoecogen, hiperecogen te ajută cu cuvintele mai greu de înțeles.
Pe aceeași temă, citește și Ecografia renală și a vezicii urinare: ce arată examinarea.
Întrebări frecvente
Pot să fac ecografie transvaginală dacă nu am avut contact sexual?
De obicei se alege abordarea transabdominală, care nu implică examinare internă. Medicul decide în funcție de ce trebuie văzut și de acordul tău.
Doare ecografia transvaginală?
În general nu doare, dar poate fi inconfortabilă. Dacă apare durere, spune imediat medicului.
Este nevoie de post pentru ecografia pelvină?
De regulă nu. Contează mai ales starea vezicii: plină pentru ecografia transabdominală, goală pentru cea transvaginală.
Se poate face ecografia în timpul menstruației?
Da, tehnic se poate. Pentru unele evaluări medicul preferă o anumită zi a ciclului, deci întreabă la programare.
Ce fac dacă raportul menționează un chist ovarian?
Nu intra în panică și discută raportul cu medicul ginecolog. Multe chisturi sunt funcționale și dispar, iar medicul îți spune dacă este nevoie de control sau de alte investigații.
